ISTORIE

F.I.N.A (Federatia Internationala de Natatie) foloseste pentru acest procedeu cuvantul “liber”, in loc de “craul”, deoarece, oameni considerau acest stil de inot ca fiind cel mai rapid. Abordau executarea oricarei miscari atat timp cat era eficienta. Astazi, poarta ambele denumiri si a ramas recunoscut ca cel mai rapid si eficient procedeu. Bineinteles, inotatori de renume au adus permantent imbunatatiri acestui procedeu.

MISCAREA BRATELOR

Aceasta miscare este asemnea unei vasliri si este compusa din: miscarea bratului prin apa si, in faza a doua, prin mediu aerian.

Faza activa este data de: introducerea bratului in apa, tractiunea si impingerea.

• • Intrarea bratului in apa trebuie executata in fata capului, pe langa ureche, palma aflandu-se intre jumatatea capului si nivelul umarului. Odata introdus bratul in apa, se urmareste intinderea acestuia din umar si cot, incercand sa apuce apa cat mai de departe pentru o eficacitate cat mai mare.
  • Tractiunea: odata ce bratul este intins si asezat pe apa, intervine partea de tractiune ce este realizata prin apasarea palmei si antebratului pe apa. Bratul se indoaie usor pana cand cotul si antebratul ajung in aceeasi linie cu umarul, moment in care tractiunea se sfarseste si intervine impingerea.
  • Impingerea sau propulsia: este a doua si ultima faza a miscarii bratului in apa. Din dreptului umarului, unde cotul este indoit, se apasa pe palma pana cand bratul ajunge intins, atingand degetul mare al mainii de coapsa.

Pe parcusul fazei active, bratul executa o miscare in forma literei “S”.

Faza pasiva sau nepropulsiva prezinta drumul aerian. Umarul se ridica usor din apa iar bratul se flexeaza, cotul fiind situat mai sus decat nivelul palmei care, la sfarsitul rotatie de brat, se aseaza prima pe apa, ulterior bratul ajungand intins in fata corpului pe apa.

MISCAREA PICIOARELOR

Faza activa este compusa din miscarea piciorului din articulatia bazinului. Genunchiul este usor indoit, iar laba piciorului intinsa si indreptata catre interior(asemanator unei pale de elice). In ultima pare se executa o lovire a apei prin miscarea de biciure a ei. Glezna va executa o miscare de hiperextensie a labei piciorului, data de presiune exercitata de apa.

Faza pasiva este data de miscarea piciorului ce se indreapta in pozitia initiala, calcaiul iesind putin deasupra apei.

Amplitudinea miscarii este relativ mica, picioarele miscandu-se marunt dar rapid.

RESPIRATIA

Este foarta important pentru oxigenarea corpului si pentru a rezista la un efort indelungat, find compusa din doua parti: inspiratie si expiratie.

• • Inpiratia se efectuaza la suprafata apei, cu capul intors in lateral si urechea culcata pe umarul bratului de sprijin ce este intins in fata. Barbia aflandu-se in depresiunea rezultata la inaintarea corpului prin apa. Aerul este inspirat pe gura.

• • Expiratia are loc in momentul in care capul este introdus in apa, cu privirea catre fundul bazinului. Suflarea aerului se face pe nas, reusind astfel sa fie dozat cat mai bine si rezultand un ciclu in care se folosesc ambele cai respiratorii.

Respiratia poate fi adaptata diferit in functie de sportiv, de distantele parcuse sau procedee.

COORDONAREA MISCARILOR

Cea mai buna coordonare este realizata prin executarea a 6 batai de picioare la un ciclu de 3 brate si o respiratie.

La exercitii de tehnica frecventa si viteaza sunt scazute, iar ciclu de brate este compus in principiu printr-o singura miscare de brate la cele 6 batai de picioare. Acest exercitiu se numeste alunecare craul la fiecare brat.

Coordonarea cea mai eficienta si utilizata este intalnita in procedeul craul la 3 brate, unde avem de asemenea 6 batai de picioare, ele fiind divizate in cate 2 pentru fiecare brat. Este o tehnica ce permite atingerea unei viteze optime dar si o anduranta buna.

Procedeul craul poate fi executat cu respiratie la 1,2,3,5 brate in fuctie de nevoi.